Calendarul

Numele provine de la cuvantul latinesc calendarium, care inseamna calendar ( ca acum) si registru de datorii, a caror scadenta era fixata la "calende", prima zi a fiecarei luni pentru romani.
Calendarul este un sistem de divizare a timpului in zile, luni, ani. La baza calendarului se afla trei fenomene astronomice: ziua solara medie ( intervalul de timp dintre doua rasarituri, doua apusuri sau doua treceri consecutive ale Soarelui prin dreptul meridianului locului; ziua solara variaza in cursul anului 23 ore, 59 minute 30 secund, la 24 de ore, 0 minute si 30 secunde; ziua solara medie este cea exact de 24 ore), lunatia sau luna sinodica ( intervalul de timp dintre o Luna noua si o alta Luna noua, consecutive, care variaza intre 29 zile, 6 ore si 29 zile, 20 ore; observarea unui numar foarte mare de lunatii a permis definirea unei lunatii medii, de 29,530589 zile - 29 zile, 12 ore, 44 minute si 3 secunde) si anul tropic ( intervalul de timp de 365 zile, 5 ore, 48 minute si 46 secunde dintre doua treceri consecutive ale Soarelui prin dreptul punctului echinoctial de primavara).
Mai exista si anul sideral, care este intervalul de timo de 365 zile, 6 ore, 9 minute, 9 secunde, in care Pamantul efectueaza o revolutie, in jurul Soarelui, precum si anul calendaristic ( denumit si an civil), care este egal cu intervalul de 365 zile ( an comun) sau 366 zile ( an bisect), socotit de la 1 ianuarie pana la 31 decembrie si devizat in 12 luni calendaristice.
Cel mai vechi se pare ca a fost calendarul egiptean, care dupa toate aparentele, functiona in mileniul al cincilea i.Hr.; in acest calendar, anul avea 12 luni de cate 30 zile, la care se adaugau 5 zile. Fiind insa mai scurt cu un sfert de zi, ramanea in urma cu 15 zile la 60 ani.
L-au urmat calendarele grecesti ( atenian, delfic, teban, corintian s.a.). Cel mai cunoscut dintre ele ( cam la anul 500 I.Hr), cel descoperit de Cleostrat din Tenedos ( calendar care era relativ complicat), facea sa ramana in urma cu 15 zile la 80 ani.
Calendarul roman era un calendar lunar ( legat de Luna, deci); lunile erau mai scurte decat acum ( anul avand 355 zile); din aceasta cauza, din doi in doi ani, intre 23 si 24 februarie se adaugau 22 sau 23 de zile, in asa fel incat durata medie a unui an sa fie de 365, 25 zile, ca acum. In anul 46 i.Hr. ( la 708 ani de la fondarea Romei), sub Iulius Caesar, Sosigene din Alexandria a reformat calendarul ( de atunci el numindu-se calendar iulian) prin care adaugarea a 90 de zile fata de data la care erau, pentru a pune in concordanta calendarul cu anotimpurile. Iulius Caesar a introdus un ciclu de 4 ani, in cursul carora primii trei aveau 365 zile, iar al patrulea 366 zile ( ca acum). Acest calendar a fost impus in tot Imperiul Roman, apoi a fost adoptat de crestinatate si a fost in vigoare pana in secolul al XVI-lea. Biserica ortodoxa de stil vechi il utilizeaza si astazi, credinciosii fiind in urma cu sarbatorile, fata de calendar, cu 13 zile.
Calendarul crestin a fost infiintat in anul 532, cand monahul Denys le Petit a ajuns la concluzia ca Hristos s-a nascut la 25 decembrie, in anul 753 de la fondarea Romei; el punea la punct un tabel de calcul al datei Pastilor, in care anii incep dupa nasterea lui Hristos; era crestina, denumita in acelasi timp si era dionisiana, a cunoscut o difuzare lenta.
Urmatoarea perfectionare a calendarului iulian a fost calendarul gregorian, introdus in 1582, printr-o bula a Papei Grigore al XIII - lea. Durata anului iulian era cu 11 minute si 14 secunde mai mare decat a anului sola, ceea ce duce la o acumulare de o zi la 128 ani. Pentru a pune in concordanta anul calendaristic cu cel solar s-a decis ca numerotarea zilelor sa fie devansata cu zece zile, data de joi 4 octombrie devenind vineri 15 octombrie 1582. In tarile catolice, calendarul gregorian sau "stilul nou" a fost introdus in 1582 sau in anii imediat urmatori, pe cand in tarile ortodoxe sau protestante, mult mai tarziu. In tara noastra, calendarul gregorian a fost adoptat in anul 1 aprilie 1919, cand diferenta dintre stilul nou si cel vechi devenise de 13 zile.
Interesant este calendarul ebraic, care incepe odata cu creearea lumii (dupa Biblie), adica la 3762 ani in urma de anul 1 al calendarului gregorian. Anul 1998 gregorian este 5760 sau 5761 ebraic ( fiindca anul ebraic, incepe in septembrie sau octombrie gregorian, la apusul soarelui, considerat inceputul zile).