Bomba Atomica si Bomba Termonucleara

La 7 ianuarie 1939, in timpul unei conferinte de fizica teoretica de la Washington, Niels Bohr - renumit savant danez ( 1885-1962) - a primit o telegrama de la fiziciana germana Lise Meitner ( 1878-1968), care lucra pe acea vreme la Stockholm.
Aceasta il informa ca a primit o scrisoare de la Berlin, de la fostul sau coleg Otto Hahn, care o anunta ca el, impreuna cu asistentul sau, Fritz Strassman, a observat aparitia bariului, la bombardarea uraniului cu neutroni. Bariul era un element situat la jumatatea tabelului periodic al elementelor si de aceea Lisa Meitner credea ca este vorba de fisiunea nucleului de uraniu, adica nucleul era rupt in doua de catre lovirea lui de catre un neutron. Indata ce Bohr a citat participantilor la conferinta telegrama trimisa de Lisa Meitner, discutia s-a deplasat spre subiectul fisiunii si a posibilitatilor obtinerii de energie nucleara pe scara larga. Enrico Fermi (1901-1954) a schitat imediat cateva formule pe tabla, legata de procesul de fisiune. Toate aceste discutii insa au fost stopate la un moment dat, deoarece devenea tot mai clar ca problemele erau atat de serioase, incat era nevoie sa se pastreze un secret cat mai strict asupra rezultatelor cercetarilor. Caracterul secret al cercetarilor si al discutiilor in legatura cu ele s-a prelungit peste ani, pana mai mult dupa sfarsitul celui de-al doilea razboi. Primul si ultimul articol publicat in legatura cu fisiunea nucleara in acea perioada a fost cel al lui Niels Bohr si John Wheeler ( articolul aparut in luna septembrie 1939, in "The Psyhival Review).
Pe fenomenul reactiei nucleare de fisiune in lant se bazeaza producerea exploziei atomica intr-o bomba, care a luat denumirea de bomba atomica. Cercetarile privind constructia bombei atomice s-au dezvoltat in cursul celui de-al doilea razboi mondial. Concentrarea de forte stiintife si tehnologie de la Los Alamos, in S.U.A., precum si finantarea masiva, americana, au permis ca, in razboi, S.U.A, sa se situeze repede in frunte. Astfel, in anul 1944 se construieste prima bomba atomica si se face prima experienta de poligon. Din nefericire, primele doua bombe atomice, operationale in cursul anului 1946, au fost utilizate de catre fortele aeriene americane la Hiroshima si Nagasaki, pentru obtinerea capitularii Japoniei.
Fuziunea nucleara este un proces care consta in fuziunea ( contopirea) nucleelor usoare ( hidrogen) in conditii extreme de presiune si temperatura. Formarea unor nuclee noi, mai grele este insotita de degajarea unei cantitati mari de energie.
In anul 1928, fizicienii Atkinson si Houtermans au demonstrat ca singura modalitate de producerea a uriasei energii a Soarelui si stelelor este reactia de fuziune nucleara sau reactia termonucleara. In anul 1942, la un Seminar de la Berkeley, in care se discuta problema unei bombe mai puternice, fizicianul american Edward Teller ( nascut 1908), care se ocupa pe acea vreme de cercetari asupra producerii de energie in stele, a sugerat folosirea fuziunii in loc de fisiunea nucleara. Proiectul unei superbombe, bazate pe fuziunea nucleara. Proiectul unei superbombe, bazate pe fuziunea nucleara, a fost amanat de repetate ori, datorita dificultatilor tehnice imense.
Procesul de fisiune controlata, deja cunoscut pe atunci, a oferit reactiei termonucleare suportul necesar pentru amorsarea acesteia. Bomba termonucleara, numita si bomba cu hidrogen, realizeaza o reactie de fuziune a nucleelor de hidrogen greu ( deuteriu), cu formare de nuclee de heliu, indusa de o explozie nucleara, declansata in interiorul bombei umplute cu hidrogen.
In toamna anului 1952, la Los Alamos s-a terminat constructia primei superbombe sub supravegherea lui Edward Teller, supranumit parintele bombei cu hidrogen. Ea a primit numele de "Mike" si era un dispozitiv termonuclear de 65 de tone. superbomba a fost instalata pe o mica insula in Pacific (Elugelab), langa atolul Eniwetok.
Participantii la prima explozie termonucleara au fost postati la 70 km de locul exploziei. La 1 noiembrie 1952, superbomba a explodat lasand in Oceanul Pacific un crater cu un diametru de circa 2 km si o adancime de 60 de m. In acest fel a stralucit prima bucatica de soare creata artificial de om, degajand o energie echivalenta cu cea data de explozia a trei milioane de tone de TNT, care a volatilizat pur si simplu insula aleasa pentru experimentare.
In aceiasi ani se fac experiente cu bombe cu hidrogen in Uniunea Sovietica, apoi, in 1958, in Marea Britanie si, in 1967 in China. Din fericire, bombele termonuclerea nu au fost utilizate niciodata in conflictele de pe glob. Stapanirea energiei termonucleare este astazi inca o problema deschisa. In ultimii ani s-au obtinut succese in stapanirea reactiilor de fuziune, amorsate de laser, instalatiile numindu-se tokamak